Azi am fost la pediatru cu Felix pentru că  am putut. Am putut să mă  duc cu el. Copilul cică  are gură-mână-picior dar, slavă cerului, dacă nu i-aș vedea cele câteva bubițe de pe mâini, aș jura că în afară de energie nu are nimic. Febra nu, moleșeală nu. Doamne ajută nici să nu facă! Deci pentru că am avut copilul apt  de deplasare, deși contagios, m-am fâțâit cu el la medic și la serviciu să iau adeverința de salariat, căci mâine dimineață mă duc la medicul  de familie pentru  concediul medical. Mâine cel târziu, căci altfel nu mai pot lua cu data de 7 iulie, în maxim 24 de ore trebuie să duc adeverința. Și astea 24 de ore sunt așa…relative pentru că medicul într-o zi este de dimineață, în cealaltă  zi este de după masă, deci trebuie să te organizezi cu talent. La fel si  pediatrul!. M-am dus cu  copilul meu cel răspânditor de viruși pentru că soțul  este în delegație, iar bunicii în alt oraș. Și , plină de uimire și furie, mă întreb: dacă eram singură, fără nimeni care să mă ajute și cu copilul la pat, ce făceam? Cum mă duceam cu el la medicul de familie? Dacă și a doua zi copilul zăcea în pat, ratam cele 24 de ore și eram nevoită  să îmi iau concediu normal, de odihnă, nu? De ce ,mama ei  de evoluție tehnologică, nu se acceptă să dai pe e-mail o copie după adeverința de salariat? De ce nu este valabilă? Pentru orice dubiu, cred că oricând se poate verifica la ITM sau undeva dacă am dat sau nu  o copie falsificată. Și atunci să mă tragă la răspundere! Chiar trebuie să ne cărăm cu copiii bolnavi pentru  niște hârtii? Trebuie să-mi trec mai multe zile de concediu medical ca să  fie în cazul în care copilul ți-a dat țeapă și nu s-a făcut bine in zilele preconizate de medic? Pentru că nu există și nu se poate să-ți dea în aceeași lună concediu medical pentru  aceeași boală.  Sistemul, legea, nu-ți permite, nu-i permite copilului să se îmbolnăvească de aceeași boală de două ori într-o lună! Ambii părinți își iau concediu medical pentru  acelasi copil și aceeași boală? Sigur că se poate, dar du-te cu hartiile la primul xerox care-ți iese în cale și fă niște copii pentru că la dosarul meu, trebuie să am și adeverința soțului și viceversa. Ei bine, cu  ocazia asta am aflat că nu  s-au desființat xeroxurile, așa cum credeam. Mă bucur, totuși. Cineva are unde să lucreze.

Să nu mai spun, că al tău copil nu are voie să fie bolnav mai mult de nu știu câte zile pe an.  Adică tu, un biet părinte răpus în fața primului an de colectivitate al copilului , să zicem, și mai ales în fața birocrației românești, nu îți poți lua mai mult de n zile de concediu medical pentru copil pe an.  Așa că, vezi prin ce globuri de stică sterilizate îți ții copilul și învață-l să mai facă și el o selecție la boli, să nu mai ia chiar tot ce miscă prin atmosferă!

Să vină medicul  de familie la copil acasă? Păi..nu e nici în primele 2-3 luni de viață, nu e nici un moș la 190 de ani, imobilizat la pat. Deci, nu se poate deplasa la domiciliu. Du-te la cabinet că și așa îi e frică să pună mâna pe el. Noroc că are mama gură și poate descrie, din ce își amintește sau are impresia că își amintește diverse simptome, legume mâncate, ore și zile când  a făcut diaree sau data și locul în care i-a apărut vreo bubă. Tu spui și medicul pune un diagnostic, scrie o rețetă ( musai cu ospamox) și te trimite la pediatru sau la infecțioase.

Spuneți-mi și mie ce face părintele fără niciun ajutor cu copilul care e făcut praf? Își ia din zilele de concediu de odihnă dacă n-a ajuns la timp la medicul de familie? Ia copilul mort-copt și se duce la medic și la serviciu să ia adeverința, hârtia fără de care nu se poate da cealaltă hârtie dacă nu este în original pe masa medicului în 24 de ore?

De ce nu se acceptă o copie pe e-mail? De ce în 98% din cazuri sistemul nu le merge și este blocat? De ce dacă mi-am uitat cardul de sănătate nu îmi poate da nicio rețetă, nimic? Fără cardul ăla eu nu exist pe nicăieri? CNP-ul meu nu este valabil nicicum? Adică ajung cu copilul pe brațe la medic să duc o hârtie și să iau alta, sunt epuizată de nesomn și stres și tu îmi spui că îmi trebuie cardul și mă trimiți acasă să mi-l iau? E normal așa ceva? E normal să îmi pierd cardul,  să primesc o hărtie ( normal că o  hartie!) care înlocuiește cardul până când  un nou card este emis și transmis prin postă și după 4 ani să aștept încă poștașul? A! dar hartia dată este încă valabilă. La infinit, se pare! Deci se poate și fără card! Am obținut concediu medical pentru că „aaa, daaa, așa este, aveți o adeverință la dosar”. Nici măcar nu este trecut pe adeverință vreun cod care trebuie introdus in sistem, e de ajuns că știe medicul că există HÂRTIA! Dacă nu ai HÂRTIA, și ai doar cardul, atunci nimic nu-ți poate scoate din sistem? Nici un concediu, nici o rețetă.

Ceva e putred la mijloc! Prea multe hârtii, prea multe sisteme informatice nefuncționale, prea multe drumuri pentru orice rahat! Cât de simplu era să dau pe e- mail adeverința de salariat  și dovada că am fost pediatru și să primesc pe e-mail concediul medical! Ar fi fost prea simplu! Și totuși, dacă mă pun în pielea statului român, ar fi fost prea nesigur : dacă nu se primește mesajul? dacă nu se printează hârtia? dacă semnătura a fost făcută cu pixul pe geam?

Îmi pare rău pentru toți virușii pe care e posibil să-i fi împrăștiat. Mai am și mâine un drum de făcut, mai împrăștii și mâine câțiva și în stânga , și în dreapta, să fie pentru toată lumea care este primitoare 🙂

Voi ce nemulțumiri aveti legate de birocrația asta,  ce neajunsuri ați observat, ce experiențe ați trăit?

Sănătate vă doresc!

PS: În poza de profil se vede un calendar din 2009. Din 2009 și până în 2019 nu s-a schimbat nimic, bănuiesc. Masa medicului meu de familie este de coșmar, deși toate hărtiile sunt frumos aranjate și pare că știe să umble prin ele! După atâta experință cred că uneori  își linge degetul și dă pagina afișată pe monitor. 🙂

Sursa foto: aici

Publicitate