” Te-ai schimbat de când….” de când ai un un nou iubit/iubită, de când te-ai căsătorit, de când ai copii, de când ţi-ai schimbat locul de muncă, de când ai venit din străinătate, de când ţi-a murit hamsterul, de când ai intrat la faculate, de când ai luat premiul I, de când ai fost la preot, la psihoterapeut, la mama sau în munţi, de când a fost eclipsa de lună , de când ai  citit nu ştiu ce carte, de când ai  făcut un curs, de când ţi-ai înfruntat teama de înălţime şi ai sărit cu paraşuta.

Suntem într-o permanentă schimbare, adaptare şi readaptare încă de când ovulul a fost fecundat. Starea mamei influnţează evoluţia emoţională a fătului, iar la un nivel mult mai profund, ar putea forma, schimba şi aspectele fizice şi starea de sănătate a acestuia. Suntem atât de răspunzători pentru  ceea ce se crează în  noi, iese din noi şi apoi este crescut de noi! Aici nu mă refer doar la mame, ci  la mame şi la taţi, căci amândoi  contribuie la aducerea pe lume a unui suflet.

Cine sunt eu? Eu sunt toţi ceilalţi şi celelalte care au trecut prin viaţa mea, care mi-au  vorbit, pe care i-am citit, i-am ascultat şi i-am văzut. Sunt emoţiile pe care alţii le-au trăit şi mi le-au povestit sau le-au întors spre mine prin fapte şi prin vorbe. Sunt toate locurile în care am fost şi am văzut ce a făcut Dumnezeu şi omul. Sunt toate vieţuitoarele pe care le-am mângăiat, le-am hrănit, le-am privit, le-am auzit şi de la care am învăţat ce este iubirea, responsabilitatea şi instinctul de supravieţuire. Sunt minunile lui Dumnezeu şi ispitirile Satanei. Sunt tot ce am gândit, tot ce mi-am imaginat, tot ce am sperat, tot ce n-am reuşit, tot ce am realizat, tot ce am suferit, tot ce am bucurat, tot ce am ajutat, tot ce am sfătuit, tot ce m-am rugat. Sunt tot ce i-am făcut pe alţii să simtă şi să gândească returnându-mi-le la rândul lor într-un mod plăcut sau nu.

Ai fost o persoană faină înainte de  a fi împreună cu cineva şi acuma nu mai eşti? Te-ai schimbat? NU! Celălalt te-a schimbat! Ţi-a tăiat aripi, ţi-a închis gura şi te-a pus la colţ! Ţi-a spus că nu poţi, că nu ştii, că nu vrei, că nu ai de ce, că nu  ai pentru cine. Te-a dominat, şi te-a manipulat. Şi tu ce-ai făcut? Poate ai plecat capul, ai strâns din pumni şi ai plâns. L-ai crezut, ai crezut că eşti aşa cum zice el. Ai strâns în tine suferinţă şi dezamăgire. Nu mai zâmbeşti, nu mai faci glume, vrei singurătate. Eşti capricioasă, ironică, poate lipsită de compasiune. Ai devenit nasoală! Se feresc toţi de tine şi tu de ei, deşi ţi-i doreşti alături şi le vrei ajutorul. Sau poate n-ai stat cu capul plecat. Ai zis ” aaaaa, daaaaa?” şi ai început să trăieşti viaţa asta altfel:  ai fost la Dumnezeu şi la oameni care ţi-au ridicat moralul şi stima de sine. Ai devenit frumoasă ( având în vedere că-s femeie, vorbesc din perspectiva unei femei, dar e valabilă şi viceversa), sociabilă, carismatică. Oamenii te vor lângă  ei, eşti  apreciată, eşti deşteaptă, te dezvolţi spiritual şi cultural. Şi după toate astea, ori eşti fericită şi bagi  divorţ, ori doar pari fericită.

Dar nu vreau să  fiu rea! Partenerul te poate schimba în bine, fără ca acest lucru să fie o consecinţă a constrângerii, nepăsării , dominaţiei şi manipulării. Pur şi simplu partenerul te-a încurajat,  a avut încredere în tine, te-a învăţat, te-a iubit, te-a pupat, te-a adorat, ţi-a uns inima cu miere, a presărat blândeţe şi răbdare peste tine. Şi tu  ai înmugurit şi apoi ai înflorit. Ai fost mireasmă de primăvară pentu  cei de lângă tine. Ai fost luminiţa de la capătul tunelului. Ai ridicat suflete prăbuşite.

Nu ne schimbăm, suntem schimbaţi! Suntem bucăţi din toţi ceilalţi, din părinţi şi fraţi, soţi şi copii, prieteni şi necunoscuţi, întâmplări şi  coincidenţe, vise şi realităţi, greşeli şi reuşite. Pana mea, şi Luna plină produce schimbări în noi!

Suntem energie şi fantezie! Devenim şi redevenim în fiecare clipă mai buni sau mai răi, mai fericiţi sau  mai trişti, mai puternici  sau mai slabi. Suntem exemple pentru ceilalţi, suntem MOTIVUL pentru care cineva este într-un anumit fel. Avem putere inclusiv asupra animalelor! Gândiţi-vă cum se comportă un animal iubit şi  un animal maltratat sau învăţat să lupte şi să muşte.Tot ceea ce vedem şi trăim reprezintă, în mare parte, oglinda noastră. Să nu uităm că dacă cineva care se purta într-un anumit fel cu noi devine ‘ciudat’  e posibil ca noi să fi fost factorul declanşator ( cel mai des se întâmplă în cazul celor cu care petreci cel mai mult timp).

 

Tu, cititorule, ce ai răspunde la întrebarea: Dar ce ai de eşti aşa schimbat/ă?

Sursa foto:aici